Un pic de Windows

18Feb08

Trebuie să fim sinceri cu noi înșine, sunt lucruri care nu se pot face deocamdată pe mac, și lucruri care e destul de dificil să le portezi pe mac. Pentru mine acestea nu sunt prea multe, deocamdată se rezumă cam la trei.

1. Yahoo Messenger. Nu îmi explicam cum de un gigant cum e Yahoo să nu poată să găsească în toată firma aia o mână de programatori care să termine messengerul pt mac. Acum cu preluarea lui Yahoo de către Microsoft parcă lucrurile se mai clarifică întrucâtva. Orișicum, Yahoo Messenger pt mac e un copil handicapat. I-au pus suport pt webcam, dar nu pt sunet. How lame is that? Hai să ne vedem pe webcam cum tastăm.

Știu, îmi veți spune că iChat e net superior și sunt cu totul de acord, chiar voi dedica un articol iChat-ului. Problema este că foarte multă lume, deci inclusiv mulți prieteni folosesc YM, și după ce știu că ți-ai luat mac, e cam nasol să le zici “păi nu prea putem vorbi că nu merge pe mac”.

2. Asta e o problemă de neglijat pt unii, dar esențială pt mine. Spell check în românește pe MS Word. Nu am găsit așa ceva pt mac deocamdată, dacă știți ceva anunțați-mă vă rog.

3. MS Access. Folosesc MS Access cu succes de câțiva ani buni și deocamdată nu am motive să renunț la el.

4. (Pe cale de rezolvare) Active Sync. Am descoperit între timp Missing Sync pt mac, și vestea bună e că merge bine, însă nu mi-am făcut deocamdată curajul necesar să plătesc cei $39 pe softul ăsta.

Soluția:  Parallels Desktop

Am lucrat mult cu VMWare pe windows si în diferite arome de linux, așa că mi-a fost destul de ușor să pornesc parallels. Frumusețea constă în faptul că și un novice poate să se joace cu parallels cu filesystem virtual fără să strice nimic. Sistemul de fișiere virtual se face de fapt într-un fișier de pe mac. Sistemul de operare oaspete, în cazul meu Windows XP, montează fișierul respectiv și îl consideră o partiție de hard disk. Orice ai face în sistemul virtual nu afectează deloc sistemul gazdă.

După instalarea lui XP, am instalat din meniu Paralells tools, ceea ce permite ca mouse-ul să navigheze fără probleme între XP și Leo. Un lucru pe care nu l-am văzut la VMWare, cel puțin la versiunile cu care am lucrat eu, este ceea ce în Parallels se numește Coherence, și se găsește în meniul View.

Ce înseamnă Coherence? Înseamnă că nu vei vedea Windowsul într-o fereastră sau full screen, ci integrat în desktopul de Leopard. Așadar, ferestrele sau programele deschise în windows vor apărea pe Dock-ul de Leopard, vor avea aceleași efecte vizuale la minimize și restore, vor apărea în Expose și în lista de aplicații deschise când dăm command+Tab. Asta face lucrul în cele două sisteme de operare simultan o chestie deloc deranjantă.

Un alt avantaj constă în faptul că Paralells tools montează drive-ul de windows în Finder, iar în windows montează home-folder-ul din mac ca network drive, fiind extrem de ușor să lucrezi de exemplu pe documente pe care le ai pe mac. Spre exemplu, eu deși folosesc pt documentele în care am nevoie mare de spell-check Wordul sub windows, fișierele doc le țin sub mac. Și asta din motive de siguranță. Mă gândesc că dacă la un moment dat se întâmplă ceva cu XP-ul virtual, nu voi pierde nimic.

Paralells mai oferă și crearea de snapshoturi, ceea ce înseamnă că memorează starea sistemului la un moment dat, permițând revenirea la aceste snapshoturi ulterior.

Poți de asemenea alege care device-uri prezente pe mac să fie vizibile și windowsului.

Discurile virtuale sunt o plăcere. Tot ceea ce am instalat pe mașina virtuală, inclusiv sistemul de operare, le-am instalat din imagini iso.

Cam atât despre Paralells, deocamdată mai depind de el, și oricum și când cele de mai sus vor fi rezolvate tot îl voi ține la îndemână pt diferite testări dacă nu pt altceva.


Filed under: Uncategorized   |  Leave a Comment

Dilema: cu pete sau cu dungi?

18Feb08

Nu, nu vreau să îmi fac grafitti pe spatele iMac-ului. Dilema mea era dacă să rămân la felina cu dungi, adica Tiger, cunoscut si ca OS X 10.4, sau să îi dau o șansă Leopardului (OS X 10.5).

Am dat o tură prin Tiger, nu mi-a făcut mari probleme în afară de una, destul de deranjantă dar probabil care putea fi rezolvată dacă aveam eu experiență ceva mai multă. Și anume: macul venise cu setările celui de la care îl cumpărasem, iar eu nu am adăugat un user nou, ci am schimbat numele celui vechi. Ei, aici au inceput să se întâmple chestii, unele programe salvau la mine pe desktop, altele într-un alias care rămăsese de la vechiul user. Probabil trebuia sa fac un alt user nou și scăpam de toate astea.

Mi-am luat inima în dinți și am instalat Leopard. De la zero, nu upgrade. Și asta în ciuda unor prieteni care mă sfătuiau să nu fac mișcarea pentru că Leopardul nu e încă foarte stabil. Dar hai să fim sinceri, când am așteptat eu după un OS să fie stabil ca să îi dau o tură?

Instalarea a mers ok, fără probleme. După aceea am observat că unele programe mai crashuie, ceea ce nu mi s-a întâmplat pe Tiger. Am început să explorez noutățile sistemului. Aici a apărut prima bubă mai mare.

Am găsit modulul Parental Controls, am creat un user de probă și am văzut ce fain merg controalele parentale. Necazul a fost că după ce am revenit în contul meu, Dashboardul nu mai voia să pornească. Am văzut apoi pe net că sunt mulți care se plâng de aceeași problemă, și toți se roagă de Apple să îi bage în seamă.

Update: aseară (feb 17, 2008) software update mi-a downloadat un update important pt Leopard, și anume 10.5.2 care rezolvă multe dintre problemele Leopardului, inclusiv cea cu dashboardul. Am observat mai puține crashuri, însă rămâne de văzut in the long run.

Rămân cu Leopard, asta e clar acuma, am început să mă obișnuiesc cu Stacks, cu Spaces și nu am apucat să folosesc Time Machine.

În următoarele articole voi încerca să vă spun cum mi-am făcut viața ușoară pe mac, ce programe am instalat, ce folosesc des…


Filed under: Uncategorized   |  Leave a Comment
Tags: , , , , ,

Hello world!

07Feb08

Perioada de incubație a bolii a fost destul de lungă. A tot mocnit acolo latent, până la un moment dat a găsit momentul oportun și s-a manifestat clinic, ca să zic așa.

Am găsit un iMac second de vânzare pe macuser.ro, și după o scurtă consultare cu specialiștii mecări în privința prețului, iacă a treia zi l-am avut acasă.

Eh, de atunci am descoperit multe, bune și rele, per total o experiență clar pozitivă, după cum se va vedea.

Și tot de atunci virusul care a incubat atâta, între timp a mai reușit să se transmită. Așa că aproape pot să simt o epidemie care se apropie și vreau să ofer din timp metode de alinare a eventualelor simptome de sevraj post-windows.

Pentru cei care nu sunt atât de obosiți și au observat în graiul meu o terminologie aparte, totul are de a face cu faptul că mâine, adică azi în 7 ore dau examen la Boli Infecțioase. De acolo mi se trage toată virulența și epidemiologia incubației pre-convulsive bleah.

Anyway, blogu’ ăsta se vrea a arăta programele pe care le folosesc eu pe mac, unele setări pe care le-am descoperit sau pe care le voi descoperi, chestii interesante și cel mai important, voi încerca să dau linkul la blogul ăsta tuturor celor care își vor lua inevitabil și invariabil macuri în perioada următoare și care mă vor bombarda cu întrebări de genul “Cum se face mă aia pe mac…?”

Enjoy.


Filed under: Uncategorized   |  Leave a Comment